În trecut, borul a fost considerat un element neesenţial pentru animale şi om. Studii recente efectuate pe om şi animale au demonstrat că borul este un element esenţial care poate influenţa direct metabolismul calciului, fosforului, magneziului şi colecalciferolului. O dietă bogată în bor conduce la femeile aflate la menopauză la creşterea nivelului seric al β­oestradiolului şi testosteronului, precum şi la scăderea excreţiei urinare a calciului şi magneziului. Borul se administrează în dieta animalelor sub formă de acid boric şi boraţi.

Borul este rapid şi complet absorbit în tractusul gastro ­intestinal, direct de membrana biologică şi direct prin pielea lezată sau distrusă. Borul administrat în apă sau în hrana animalelor de experienţă se acumulează în ficat, rinichi, creier şi sânge. La şobolani, după 21 de zile de la administrare, nivelul borului a scăzut în rinichi, ficat şi creier, dar s­a menţinut în sânge. Borul se elimină la nivel renal şi în cantităţi mici prin salivă. Animalele de experienţă au reacţionat marcant la carenţa în bor numai dacă aceasta a fost asociată cu alte situaţii stresante pentru organism, care au alterat statusul hormonal sau membranele celu lare, cum ar fi carenţa în calciu, colecalciferol, potasiu sau magneziu.

Semnele clinice ale carenţei în bor

  •  conţinut scăzut de calciu şi fragilitate osoasă la şobolanii cu carenţă de colecalciferol;
  •  semne severe de rahitism la găinile cu deficit de colecalciferol;
  • absorbţie diminuată şi dezechilibre ale calciului, magneziului si fosforului;
  •  concentraţii crescute de calciu la nivelul cortexului cerebral şi niveluri crescute de fosfor la nivelul cerebelului la şobolanii privaţi de colecalciferol;
  • nivel seric scăzut al 25­hidroxicolecalciferolului, ceruloplasminei serice şi eritrocit­superoxiddismutazei;
  • niveluri crescute de calciu plasmatic, creatinină serică si uree sangvină;
  • abilitaţi scăzute la mânuirea computerului, electroencefalograma indică alterarea agilităţii mentale la femeile aflate în postmenopauză şi la bărbaţii peste 45 de ani.

Funcţiile borului în organism

  1. Menţine stabilitatea şi buna funcţionare a membranelor celulare. Prin intermediul reacţiilor cu biosubstanţele care conţin grupări funcţionale cis­hidroxil (de exemplu glicolipide şi fosfoinozitide), menţine o bună funcţionare şi stabilitate a membranei celulare şi influenţează sensibilitatea receptorilor la hormoni şi transmiterea transmembranară a semnalelor.
  1. Stimulează imunitatea şi creşte rezistenţa bovinelor la boala indusă de virusul BHV­1 Introducerea capsulelor de bor în dietă determină creşterea răspunsului imunităţii umorale şi reduce răspunsul inflamator. De asemenea, borul afectează citokinele eliberate în supernatantele culturilor celulare şi la porcii stimulaţi cu lipopolizaharide (LPS). Adăugarea acidului boric în culturile de fibroblaste umane, determină creşterea secreţiei de TNF­α şi TNF ­ α ARNm în mediile de cultură.

bor organic

  1. Rol antioxidant. Borul protejează indirect proteinele împotriva procesului de peroxidare prin stimularea activităţii enzimelor antioxidante glutation peroxidaza, superoxid dismutaza şi catalaza.